Laborator privat de imagistică medicală

Telefon 0364 111 271

Aparatura imagistică hibridă – amintiri despre viitor

Medicina nucleară și radiologia au reprezentat, pentru multă vreme, două specializări cu totul distincte. Cele două domenii și-au cimentat drumul, găsindu-și definitiv utilitatea în algoritmul diagnostic în anii 1960-1970. Odată cu marile progrese ale fizicii, aparatura utilizată de aceste tehnici imagistice a cunoscut o dezvoltare extraordinară, care a dus, în primul rând, la o îmbunătățire a calității imaginilor achiziționate în scop diagnostic.

Cea mai importantă limitare a fiecărei tehnici în parte constă în însuși principiul fizic care face posibilă obținerea imaginilor. Tehnicile radiologice culeg informații despre structura și morfologia organelor, iar medicina nucleară studiază, prin diverse metode și utilizând un larg spectru de substanțe radiofarmaceutice, comportamentul metabolic al acestora. Fiziopatologia umană ne învață că orice anomalie structurală a unui organ din cadrul unei anumite patologii, este precedată de o modificare a metabolismului celular. Aceste modificări erau examinate prin tehnici distincte, de către medici având specializări diferite, care nu puteau profita de complementaritatea acestor două modalități diagnostice, complementaritate care derivă tocmai din principiul fiziopatologic mai sus amintit.

La începutul anilor 90, Bruce Hasegawa, în cadrul University of California, în San Francisco, a dezvoltat primul aparat care era capabil să achiziționeze atât imagini scintigrafice, cât și radiologice, imagini care apoi să fie suprapuse și să creeze premisele unei examinări pe care astăzi noi o numim „hibridă”. În ultima decadă, sistemele hibride SPECT/CT au cunoscut o dezvoltare fără precedent, nu atât datorită inevitabilului progres tehnologic, cât în contextul recunoașterii beneficiilor extraordinare ale metodei de către medicii clinicieni.

În anul 2016, aceste sisteme sunt echipate cu module de medicină nucleară extrem de performante, asigurând o calitate fără precedent a imaginii scintigrafice, iar modulele computer-tomografice integrate au evoluat de la capacitatea de a oferi posibilitatea localizării anatomice a leziunilor descoperite scintigrafic, înspre dispozitive imagistice de înaltă rezoluție, care pot fi utilizate chiar și in scop diagnostic, pur-radiologic. Aceste aparate „low-dose” pot calcula cu exactitate doza necesară examinării fiecărui pacient, particularizând investigația și făcând posibilă examinarea în condiții complet lipsite de riscuri.

Suntem în secolul în care medicina a devenit computerizată, ultra-tehnologizată. Vom păși în spațiul temporal în care oamenii vor fi diagnosticați și tratați de mașinării, de roboți programați matematic, lipsiți de umanitate și empatie. Până atunci însă, suntem oamenii din spatele „roboților”, cei care îmbinăm medicina învățată pe băncile facultății cu tehnologia adusă în slujba noastră de atâtea decenii de cercetări și invenții.

Echipa Gammamed